Page 10 - untitled

01-12_INSECTS RO 19_220x286 28/05/2012 1:15 μ.μ. Page 8

ATAC ŞI APĂRARE

Atenţie! Nu atingeţi!

Deși au nenumărate picioare, diplopodele nu sunt tocmai abile atunci când vor să scape
de un pericol, dimpotrivă: se mișcă lent și, în general, par o pradă ușoară. Însă, în realitate,
miriapodele ascund câteva surprize.

iaţa pe sol, mai ales în zonele
împădurite sau forestiere umede,
V implică niște riscuri, deoarece
aici trăiesc numeroase animale, atât
nevertebrate, cât și vertebrate, iar multe
dintre ele s-au specializat în hrănirea cu
insecte și alte artropode. În concluzie,
diplopodele, locuitori obișnuiţi ai acestor
ecosisteme, ar trebui să aibă, în principiu,
inamici pretutindeni. De fapt, multe
specii de miriapode au o dimensiune
apetisantă pentru un mare număr de
nevertebrate și, în plus, cum nu sunt
tocmai rapide, capturarea lor pare să nu
ridice probleme prea mari pentru
prădătorii specializaţi din păduri. Așa se
întâmplă mai ales în cazul anumitor
vietăţi: aricii, mangustele, chițcanii,
broaștele râioase și câteva păsări
capturează, în mod normal, miriapode.

Secreţiile miriapodelor (stânga) reprezintă o asigurare de viaţă pentru aceste animale, iar
culorile de avertisment pe care le au (dreapta) ţin inamicii la distanță. Cu toate acestea,
există câteva animale care au știut să profite de pe urma toxicităţii diplopodelor. Așa se
întâmplă cu lemurul din fotografia de mai sus, care folosește substanţele emanate
de acestea pentru a ţine la distanţă ţânțarii și, de asemenea, ca narcotic.

Dar, în realitate, acești prădători atunci când se simte
reprezintă o minoritate în comparaţie ameninţat. În anumite
cu ansamblul potenţialilor inamici. cazuri, substanţele pe
Cheia constă în adaptările defensive care le secretă sunt extrem de
pe care multe specii de miriapode toxice, iar simplul contact cu ele poate
le-au dezvoltat de-a lungul evoluţiei provoca răni serioase pe mucoase sau pe
lor într-un ecosistem atât de exigent pielea atacatorului. De fapt, manipularea
precum solul din păduri. De fiecare diplopodelor trebuie făcută cu foarte
parte a segmentelor care alcătuiesc mare atenţie, pentru a nu suferi
corpul lor alungit, diplopodele prezintă consecinţele neplăcute provocate de
niște mici orificii, deseori marcate prin aceste secreţii.
puncte în culori ţipătoare, conectate la Dar această toxicitate ar fi complet
niște glande care elimină compuși toxici inutilă dacă prădătorul apucă să omoare
și iritanţi și pe care animalul îi emană miriapodul înainte ca acesta să secrete

8